
din cauza ei n-am iesit azi sa iau parte la ultimele cotcodaceli si a trebuit sa stau in pat sa mi le povesteasca altii care au iesit.urasc importanta sociala care o am si modestia de care dau dovada.
si cum spuneam,stateam in pat cu manutele pe un animalut de plus(sa nu zica unii/altii ca cine stie ce faceam cu mainile) si imi foloseam memoria in scopuri interactive personale.
si mi-am amintit de copilarie.
ce perioada frumoasa:torturam orice.acum cu dezvoltarea ratiunii torturez doar oamenii,ceea ce e mai grav.ca nu le las niciun semn vizibil,doar psihologic.
si cum imi aminteam eu de torturile care le-am provocat diverselor animale imi aminteam de...rame.
imi amintesc cum scobeam in pamant dupa rame si cand gaseam una luam un cutit si o taiam in 5-6 bucati,si cum acele mici parti continuau sa se zbata si ma fascina acest fenomen...asa ca continuam ca ce naiba,experimentam viata pe viata.
sau mai era o faza cu ramele...destul de sadica dar nu conteaza ca tot o sa citit in continuare din curiozitate.
reteta:
-se ia una bucata rama si una bucata sticla de plastic
-se introduce rama in sticla
-se ia una bucata pocnitoare(atunci cand erau legale) si se da foc la ea
-se introduce repede pocnitoarea in sticla si se strange capacul
se asteapta ca reactia sa aiba efect.
rezultat+concluzii
sticla se innegreste.in momentul in care se deschide capacul se simte mirosul de carbon care iti intra in plamani si iti creste curiozitatea.scuturi sticla pana cade victima.
in final,rama este vanata si ,desi daca o tai continua totusi sa miste,acum nu mai misca indiferent ce i-ai face.
aveam satisfactii majore cand o vedeam asa moarta,rece.dar nu mai mari ca atunci cand o vedeam cum se tormenteaza cand o scoteam cu forta din pamant si o bagam deasemenea cu forta in sticla.si cand simtea bucatica de carton imbibata cu sulf (si alti compusi care fac praful de pusca) care se oxida incet in decurs de 5-7 secunde si se incolacea in jurul ei in incercarea-i disperata de a o stinge.si in final..
doar vaporii de carbon raman si cadavrul fara de miscare al unei fiinte subpamantene.
viata e grea si copii e tembeli.soarta.
s-ar putea ca unii sa se intrebe de ce s-a pus eu sa scrie despre cum torturam eu vietati in trecut si raspunsul e ca,na..la asta ma gandeam si asta am vrut sa scriu.
i know,i'm a freak.
dar totusi dupa acele experiente am dezvoltat o fobie fata de rame,viermi,chestii care se tarasc si contorsioneaza.dar mi-a trecut in 2 ani cand am descoperit ca e foarte misto sa te joci cu ceva ce stii ca stie ca si-a dat seama ca n-are scapare si tu esti cauza durerii,suferintei si incercarilor inutile de a se salba din ghearele tale lungi cu colturi incarnate ca ti-e greu sa-ti tai unghiile.
ok glumeam.
fara colturi incarnate ca e scarbos.si nu-i de glumit cu asta.poti sa faci puroi deobicei culaorea galben care incepe sa ti se scurga pe picior si ti se imbiba in soseta pana ti se lipeste de laba daca nu le tai la timp si te dor al naibii si nu poti purta dupaia pantofiorii gimiciu care ti i-a cumparat papitu de la milano(scapam de o scarbosenie si dam de alta.ain't that typically?)
in fine,azi e o sarbatoare pe nume 'rusalii'.n-am nici cea mai vaga idee dar stiu ca tot poporalu' zice ca sunt periculoase.si mi se spune sa nu umblu cu unelte ca imi cad tatele in chiloti sau ceva de genu'.
si eu stateam si ma gadeam(again) si faceam traduceri si am ajuns la aceasta concluzie mai mult sau mai putin exacta...
COPII,NU UMBLATI CU SCULE DE RUSALII CA ATI BELIT PULA!
stop!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu