Animalul de plus de la tine acum imi pare un monstru al naturii care ma sperie,ma alunga de langa el.
Noaptea,cand ma prefac ca dorm de frica spiritelor care inghit sufletele celor nocturni,emana din fiecare firicel de material sintetic colorat odios energie negativa care imi cauzeaza vise cu tine,trezite din mireasma amintirilor care ma obligi sa mi reinsusesc.cu un gest reflex iti arunc instrumentul manipulator departe de mine si de culcusul meu sumar.
Ma intorc cu spatele la el,dar ii simt ochii sclipind in intuneric. Poate ca sunt obosita de cand n-am dormit,de aceea halucinez.totusi trag cu ochiul la umbra nedefinita.seamana atat de mult cu tine.aceeasi perseverenta,aceleasi puteri,acelasi scop.
Ma ridic bolnava din pat,rasturnand cearsaful.dibuiesc manuta de plus pe intuneric si astept sa-i simt rasul malefic.chiar ca sunt obosita,iar te vad.
Te iau de mana pe intuneric si te arunc in sifonier printe perne,rochii vechi si papusi din copilarie.acolo e locul monstrilor noaptea.
p.s. asa mi-a venit sa scriu.nu prea are legatura decat cu realitatea din mintea mea.
si totusi e interesant!
RăspundețiȘtergere